Într-un meci de volei, ridicătorul trimite mingea în spate, iar un jucător atacă din săritură. Faza este regulamentară dacă sportivul din linia a doua sare din spatele liniei de atac, chiar dacă aterizează apoi în fața ei. Iată cum se aplică regula și ce alte limite trebuie să urmărești.

Cine face parte din linia a doua și când se stabilește poziția

La serviciu, fiecare echipă are trei jucători în linia din față și trei în linia din spate. În numerotarea folosită pe teren, pozițiile 1, 6 și 5 sunt în spate, iar 2, 3 și 4 sunt în față. Poziția fiecăruia se stabilește în clipa în care serverul lovește mingea, nu după locul în care ajunge jucătorul în timpul schimbului.

După serviciu, jucătorii se pot deplasa pentru a-și ocupa rolurile tactice. Un jucător aflat inițial în linia a doua poate ajunge aproape de fileu pentru a se pregăti de atac, dar restricția de atac rămâne. Aici apare confuzia des întâlnită: contează poziția din rotație la momentul serviciului, nu locul în care sportivul se află când lovește mingea.

Ce vedem des la amatori este un atacant care aleargă spre fileu și calcă pe linia de trei metri înainte de salt. Mișcarea poate părea firească, mai ales când pasa vine aproape de fileu, dar ridicarea din acel loc transformă atacul într-o greșeală, dacă jucătorul este din linia a doua.

De unde trebuie să sară jucătorul din spate

Linia de atac, numită și linia de trei metri, separă zona din față de zona din spate. Un jucător din linia a doua poate ataca mingea deasupra fileului dacă desprinderea de sol are loc din spatele acestei linii. Nu trebuie să aterizeze tot în spate: după lovire, poate cădea în zona din față fără ca acest lucru să fie, prin el însuși, fault.

În momentul desprinderii, niciun picior nu trebuie să atingă sau să treacă peste linia de atac. Dacă sportivul sare de dincolo de ea și finalizează atacul cu mingea complet deasupra nivelului superior al fileului, echipa comite fault. Arbitrul poate semnala greșeala chiar dacă lovitura a fost puternică și mingea a ajuns în terenul advers.

De aceea, elanul contează. Un atacant care vine din spatele terenului trebuie să-și potrivească pașii astfel încât ultimii pași să-l ducă spre minge, nu peste linia de trei metri. Pe hârtie pare simplu; în joc, o pasă prea scurtă sau prea aproape de fileu poate forța jucătorul să-și modifice elanul în ultimul moment.

Când devine atacul o greșeală

Regula se aplică atunci când atacul este completat: mingea trece în întregime planul vertical al fileului sau este atinsă de un adversar. Un jucător din linia a doua nu poate completa, din zona din față, un atac asupra unei mingi aflate în întregime deasupra fileului. Dacă sare din spatele liniei și lovește regulamentar, aterizarea în față nu schimbă decizia.

Există și situația în care mingea este pasată prea aproape de fileu. Jucătorul din spate poate încerca să o joace fără să completeze un atac ilegal, de pildă trimițând-o înapoi în propria zonă pentru un coechipier. Dar dacă o lovește deasupra fileului din zona din față, iar mingea trece complet peste fileu sau este atinsă de adversar, se sancționează faultul.

Nu orice atingere a mingii este automat o lovitură de atac. Un contact defensiv sau o pasă nu se judecă la fel ca o acțiune prin care mingea este trimisă spre adversar. În meciurile de amatori, însă, arbitrul urmărește acțiunea și rezultatul ei: dacă jucătorul din spate a atacat mingea deasupra fileului din zona din față și faza s-a încheiat, se acordă punct adversarilor.

Atacul din linia a doua și blocajul nu sunt același lucru

Atacul și blocajul sunt acțiuni diferite, iar regula pentru una nu trebuie confundată cu regula pentru cealaltă. Un jucător din linia a doua nu are voie să finalizeze un blocaj și nici să participe la un blocaj completat de coechipieri. Blocajul este acțiunea de a intercepta mingea adversă aproape de fileu, deasupra nivelului acestuia.

Un jucător din spate poate sări lângă fileu și poate ridica mâinile, dar dacă atinge mingea în cadrul unui blocaj completat, echipa comite fault. În schimb, poate apăra o minge atacată de adversar, cu condiția să nu transforme intervenția într-un blocaj ilegal. Pentru spectator, diferența se vede în context: cine a trimis mingea și dacă echipa încerca să oprească atacul chiar la fileu.

Mai există o excepție importantă pentru libero, jucătorul specializat în apărare. Libero nu poate completa un atac dacă, în momentul loviturii, mingea se află în întregime deasupra nivelului superior al fileului. În plus, dacă libero trimite mingea din zona din față printr-o pasă cu degetele deasupra capului, un coechipier nu poate finaliza atacul asupra acelei mingi cât timp ea este complet deasupra fileului. Dacă libero pasează din spatele liniei de atac, coechipierul poate ataca normal.

Ce să urmărești în timpul unui meci

Când vezi un atac din spatele terenului, urmărește trei repere: cine era în linia a doua la serviciu, unde s-a desprins atacantul și dacă mingea era complet deasupra fileului în clipa loviturii. Nu te lăsa păcălit de locul aterizării; acesta nu stabilește dacă atacul a fost regulamentar.

Într-un meci între prieteni, o soluție practică este ca jucătorii să lase liberă zona liniei de atac și să nu transforme fiecare fază într-o dispută. Dacă nu există arbitru, conveniți regula înainte de joc. La nivel competițional, arbitrul urmărește desprinderea și acțiunea de atac, nu doar urma pe care sportivul o lasă la aterizare.

Întrebări frecvente

Poate jucătorul din linia a doua să aterizeze în zona din față?

Da. Faultul ține de locul desprinderii și de condițiile atacului, nu de locul aterizării. Dacă sare din spatele liniei de atac, poate ajunge în față după lovirea mingii.

Poate un jucător din spate să atace de lângă fileu?

Poate ataca dacă sare din spatele liniei de trei metri. Dacă se desprinde din zona din față și finalizează atacul asupra unei mingi complet deasupra fileului, se sancționează fault.

Libero poate ataca mingea?

Poate trimite mingea peste fileu dacă aceasta nu este în întregime deasupra nivelului fileului la lovire. Pentru pasa cu degetele din zona din față există o restricție suplimentară pentru atacul coechipierului.

Atacul din spate aduce varietate jocului, dar regula se decide într-o fracțiune de secundă, la desprindere și la contactul cu mingea. Data viitoare când faza pare discutabilă, urmărește picioarele înainte să judeci aterizarea.

Acest articol are scop informativ. Regulile pot fi actualizate de organismele de volei, iar aplicarea lor într-un meci ține de regulamentul competiției și de decizia arbitrului.